Jeana Pătru , autoarea volumului “Constantin Poroineanu. Familia. Omul Politic. Filantropul”. Caracal, un oraş plin de istorie.
După o muncă asiduă de cercetare, de doi ani de zile, Marica Jeana, celebrul istoric caracalean şi profesor la catedra de Istorie din cadrul Liceului Teoretic “Ioniţă Asan”, a reuşit să realizeze un volum, mai bine zis o cronică de familie a Poroinenilor, familie din care provine şi Constantin Poroineanu, donatorul Parcului cu acelaşi nume din municipiul Caracal.
Cartea se intutulează: Constantin Poroineanu. Familia. Omul Politic. Filantropul.
Marica Jana: “Constantin Poroineanu a fost unul dintre cei mai importanți donatori ai orașului Caracal de la începutul sec. al XX-lea”
“Desigur, intenția noastră declarată, chiar din titlu, a fost să identificăm și să prezentăm aspecte legate de personalitatea lui Constantin Poroineanu, motivând interesul nostru prin faptul că acesta a fost unul dintre cei mai importanți donatori ai orașului Caracal de la începutul sec. al XX-lea.
Pentru un asemenea demers nu puteam concepe o prezentare numai pe verticală a evenimentelor în care a fost prins, astfel că am lărgit sfera cercetărilor, adăugând informații despre personalitățile cu care a intrat în contact în calitate de om politic și proprietar funciar, și despre situațiile în care a fost prins”, a declarat Jeana Pătru, profesor de istorie.
De asemenea domnia-sa a ţinut să precizeze:
“De ce o carte despre Constantin Poroineanu? Pentru caracaleni, omul politic reprezintă filantropol care, în lipsa unor moștenitori direcți (copii), a lăsat comunității locale întreaga sa avere.
La momentul decesului aceasta era apreciată la valoarea de aproape trei milioane lei și consta din moșii, aflate pe teritoriul a două județe: Dâmbovița (Pietrari-Manga) și Romanați (Rusăneștii de Sus și Potopin-Fălcoiu), acțiuni la trei societăți petrolifere („România”, „Păcura” și „Filipești-Morești”), o casă cu etaj în București, acțiuni la banci, mai multe locuri de casă în Corabia, tablouri, bijuterii etc.
Marica Jana: “Constantin Poroineanu s-a orientat spre cariera juridică, profesie la modă printre tinerii boieri din a doua jumătate a secolului al XIX-lea”
Personalitate complexă (avocat, întreprinzător cu vederi burgheze, proprietar funciar, om politic, filantrop), Constantin Poroineanu nu poate fi cunoscut la adevărata sa valoare, fără o prezentare exhaustivă.
Aducem aceaste lămuriri pentru a justifica prezentările detaliate din paginile acestei cărți, prezentări care nu îl au întotdeauna în mijlocul lor pe Constantin Poroineanu, ci și personalități care i-au influențat cariera, destinul, care i-au fost alături în diferite momente din viață: rude, prieteni, profesori, medici, angajați ș.a.
Profesional, Constantin Poroineanu s-a orientat spre cariera juridică, profesie la modă printre tinerii boieri
din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Constatăm că preocupările sale cu caracater economic s-au încadrat în spiritul liberal al devizei „prin noi înșine”, investind în societăți cu capital exclusiv românesc
După cursurile liceale făcute la „Sf. Sava” din București, a urmat Facultatea de Drept din cadrul nou înființatei Universități bucureștene. Ca avocat a făcut parte din Baroul de pe lângă Tribunalul Ilfov, fără, însă, să exceleze în acest domeniu.
Social, ascensiunea sa a continuat, sporind averea moștenită de la părinți și rude prin antrenarea în activități economice noi, specifice sfârșitului de secol nouăsprezece. Numele său apare, alături de numele altor personalități ale vieții economice și politice românești (Vasile Lascăr, Vintilă Brătianu, I. Villacrosse, Al. Constantinescu, Alex. Marghiloman, Barbu Știbey, Anton Carp etc.), în consiliile de administrație ale unor societăți de exploatare petroliferă: „Păcura”, „România”, „Moreni-Filipești”; a deținut acțiuni la diferite bănci și societăți de asigurare.
În concluzie, constatăm că preocupările sale cu caracater economic s-au încadrat în spiritul liberal al devizei „prin noi înșine”, investind în societăți cu capital exclusiv românesc.
La 33 de ani a intrat în politică ca membru al Partidului Național Liberal, în rândurile căruia va rămâne până la decesul său din 1908.
A continua să își administreze moșiile din județele Dâmbovița și Romanați prin intermediul arendașilor, dar nu a pierdut legătura cu ele, o demonstrează bogata corespondență dintre el și aceștia, precum și interesul pentru buna gospodărire a lor.
Este la curent cu prețul cerealelor, este interest de defrișarea pădurii bătrâne și întinerirea ei. Pe cele trei moșii a ridicat conace (case cu caracter administrativ) unde poposește când rămâne la moșie mai multe zile. Toate aceste preocupări demonstrează legătura directă cu pământul, deși activitatea sa de bază rămâne cea politică.
La 33 de ani a intrat în politică ca membru al Partidului Național Liberal, în rândurile căruia va rămâne până la decesul său din 1908. Nu avem informații, dar suntem îndreptățiți să credem că s-a numărat printre membri fondatori ai partidului, întrucât Partidul Liberal s-a format în 1875, iar un an mai târziu Constantin Poroineanu intră în Parlamentul României ca deputat liberal.
Constantin Porineanu a fost un apropiat al familiei Brătianu
A fost un apropiat al familiei Brătianu, căreia i-a rămas fidel în ciuda frământărilor apărute, a facțiunilor formate, unele plecate, altele revenite în partid.
A ales să reprezinte județul Romanați de care s-a simțit legat prin mama sa, urmașă a familiei Jianu. Cea mai mare parte a activității politice a desfășurat-o ca deputat; senator a fost în doar două legislaturi (1895 și 1901).
Perioada în care Constantin Poroineanu a fost deputat/senator coincide perioadei de modernizare a României. Venirea principelui străin, Carol I, a deschis o pagină nouă în istoria noastră, în cei 48 de ani de domnie statul roman reușind să obțină independența (1877-1878), să proclame Regatul (1881), să adopte o legislație care să încurajeze tânăra industrie românească, să înființeze instituții care să susțină acest demers (BNR, Ateneul Român, Academia Română etc.), să creeze o infrastructură modernă (căi ferate, drumuri, poduri peste râurile interne). Desi, omul politic romanațean nu a făcut parte din elită, totuși a luat parte la aceste momente, pe unele acte puându-și semnătura și ca secretar al celor două Camere.
Dincolo de tot ceea ce s-a spus până acum, Constantin Poroineanu rămâne în conștiința caracalenilor ca unul dintre cei mai de seamă filantropi ai timpului, remarcându-se printr-o mare generozitate față de semenii săi în timpul vieții, dar și după moartea sa.
În timpul vieții a susținut elevii merituoși, dar săraci, de la școlile din Caracal, Corabia și Târgoviște, oferindu-le, an de an, bani, cărți, îmbrăcăminte.
A sprijinit cu material didactic Gimnaziul „Ioniță Asan” din Caracal, instituție nou înființată. Pentru persoanele vârstnice, bolnave și fără nici un venit și-a manifestat dorința de a înființa un azil în Caracal, iar din averea lăsată să fie întreținute câte două paturi în spitalele din Caracal și Târgoviște.
Constantin Poroineanu a fost unul dintre membrii fondatori ai Societății Geografice din România
Constantin Poroineanu a fost unul dintre membrii fondatori ai Societății Geografice din România, oferind și un premiu de 500 de lei pentru dicționarele județelor Romanați și Roman.
Alături de sora sa, Eufrosina, a făcut parte din societățile caritabile patronate de Regina Elisabeta: „Materna” și „ Regina Elisabeta”.
Prin testamentul întocmit înainte de a muri, Constantin Poroineanu a lăsat Primăria din Caracal legatară testamentară peste întreaga sa avere.
Întrucât, în istoria locală preocuparea pentru cunoașterea activității politice și filantropice a lui Constantin Poroineanu se reduce la numai câteva articole apărute în diferite reviste și la un volum intitulat Contribuții la biografia lui Constantin Poroineanu (scrisori și alte documente), am considerat că este necesar un studiu monografic mai amplu despre această personalitate care s-a identificat cu istoria județului Romanați, a orașul Caracal, din punct de vedere politic, economic și filantropic.
Pentru documentare am folosit un material bibliografic complex și bogat, urmărind să acopăr un spectru cât mai larg al personalității omului politic: lucrări de specialitate, documente arhivistice, Monitoare Oficiale, presă. Tot acest material bibliografic a fost interpretat în mod critic pentru a elimina orice urmă de subiectivism.
Cercetarea personalității și activității lui Constantin Poroineanu este departe de a fi considerată încheiată, tocmai de aceea lăsăm altor cercetători sarcina de a continua acest demers și de a aduce clarificări acelor probleme pe care noi nu am reușit să le lămurim pe deplin” a încheiat Jeana Pătru, istoric şi profesor la catedra de Istorie a Liceului Teoretic “Ioniţă Asan” din Caracal .
Despre mine
Lasă un răspuns